Legenda Marinarului Pribeag

Marinarul PribeagSe spune că în perioada rece a anului, când turiștii părăsesc litoralul, marea se trezește la o nouă viață, plină de mister…

Din străfundurile pământului înghițit de ape, răzbat spre lumină taine de nepătruns, valurile înspumate aducând la țărmuri eșantioane de vieți trecute și de multe ori uitate, iar alteori, poate că acestea sunt chiar eșantioane din vremi viitoare, necunocute încă…

Aflînd toate acestea și, ca oameni ai timpului nostru, ezitând a crede, în prima zi de octombrie din anul acesta, am plecat cu întreaga echipă într-o zonă pustie a Mării Negre. Ne-am așezat aparatele de filmat în dosul unor dune uriașe de nisip și pietre, și am așteptat până s-a înoptat, apoi am stat la pândă cu schimbul, până dimineață.

Nimic nu s-a petrecut, iar dimineața ne-a găsit obosiți, nedormiți și dezamăgiți. Am strâns aparatele și am plecat spre locul unde lăsasem mașinile, spre a ne întoarce acasă.

În acel moment, am văzut-o… Era o barcă mică și neagră, cu catargul zdrențuit parcă de toate furtunile mărilor și oceanelor lumii, cu lemnul ros de vreme și intemperii. Iar în barcă era El, Marinarul Pribeag, cel despre care legenda spune că e sortit să cutreiere mările la infinit, fără odihnă…

Aparatele de filmat erau bine ambalate, iar barca se îndepărta ușor, în plutirea ei eternă… Nu era timp să le desfac, și abia am apucat să scot telefonul și să fac o poză neclară, de mică rezoluție. Însă pentru moment, aceasta este singura amintire a acestei întâmplări miraculoase, și totodată singura dovadă a acestei legende vii și adevărate, așa cum am constatat cu ochii noștri.

Poate că dezvăluirea miracolelor nu este pentru oricine, ori poate că lumea nu este pregătită pentru aceste revelații.

Vom reveni, însă, și promitem că Marinarul Pribeag nu va mai rămâne pentru multă vreme o enigmă…

Articol scris de

 

Leave a Reply

Blue Captcha Image Refresh

*